Cum se va rezolva criza datoriilor suverane? Nu se stie exact, dar oricum nu cu jocurile de societate care se fac in acest moment de catre oficialii UE. Iar daca stam bine si ne gandim, la fel au reactionat si reprezentantii corporatiilor financiare care la inceputul anului 2008 au incercat sa impacheteze gunoiul cu o funta rosie si sa isi salveze cat mai multe beneficii (vezi beneficiile managerilor marilor falimente si cum s-a luptat guvernul american sa mentina putina decenta si acestia sa nu se infrupte si din ajutoarele pentru redesare – cel putin nu direct).
Ce se tranzactionau atunci? Derivative toxice si actiuni fara valoare. Ce se tranzactioneaza acum? Obligaţiuni suverane, pentru susţinerea ţărilor afectate de criza datoriilor. Cu ce bani? Se presupune ca din fonduri publice, gen BCE, pentru ca logic, nici un investitor privat nu si-ar irosi banii in acest fel, mai ales dupa criza financiara. Practic un fel de joc piramidal gen Caritas.
Cine castiga? Marii creditori care au imprumutat respectivele tari. Dar conteaza foarte mult cine ia primul deoarece la fel ca si la Caritas, castelul de cati va cadea.
De exemplu, iata masurile pentru ajutorarea Greciei: Liderii europeni au decis în această săptămână un plan anti-criză care prevede recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro, extinderea capacităţii Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară la 1.000 de miliarde de euro şi reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 50%. Greciei i s-au şters săptămâna trecută 100 mld. euro din datoria uriaşă de 350 mld. euro
Adica pentru 100 mld de EUR s-au alocat bancilor direct 106 mld (cu dobanda?) si s-a capitalizat Caritasul UE (pentru alte banci care au creditat alte state) cu 1,000 mld EUR. Teoretic este un pret cam mare si o mobilizare cam mare de resurse. Nu se putea platii direct datoria? Sau reesalona cu garantii BCE sau FESF? Nu, pentru ca marii finantatori au vrut cash.
Chiar si personajele sunt aceleasi! Compania americană MF Global, un important broker pe derivate foarte expusă pe datoriile suverane europene a înaintat justiţiei o cerere de punere sub protecţia legii falimentului, după ce acţiunile i-au scăzut cu aproape 70% în ultima săptămână. La New York, acţiunile companiei au fost oprite de la tranzacţionare. MF Global, condusă de Jon Corzine fost director al Goldman Sachs, a anunţat o expunere pe obligaţiunile europene de 6,3 mld. dolari. Compania a pariat în 2010 pe acţiunile italiene, irlandeze, spaniole şi portugheze sperând că ele se vor redresa rapid. O acţiune de vânzare a companiei a eşutat şi astfel, falimentul a devenit inevitabil. Printre cei mai mari creditori neasiguraţi ai MF Global se numără JP Morgan (iata!), ca reprezentant al unor deţinători de obligaţiuni de 1,2 mld. dolari, şi Deutsche Bank Trust, cu clienţi care au în proprietate obligaţiuni de 690 mil. dolari.
Cum vor beneficia in urma acestui faliment? Probabil vor executa respectivele state care au emis obligatiunile cumparate si se va indestula din miliardul repartizat de statele UE.
Odată cu criza datoriilor suverane din zona euro şi nu numai, bănci care au crezut că, investind în titluri de stat, au făcut un plasament sigur, au descoperit că nu era tocmai aşa. State importante, cum ar fi Italia sau Spania, reuşesc să îşi achite tot mai dificil datoriile.
Soluţiile pentru recapitalizare?
Luate prin surpridere de evoluţia crizei, băncile care au creditat aceste ţări se văd puse acum în situaţia de a aduce fonduri suplimentare pentru a acoperi viitoarele pierderi, bani de care este posibil ca acţionarii să nu dispună.
Soluţia care le mai rămâne la îndemână în această situaţie este aceea de a vinde o parte din bancă, pentru a face rost de capitaluri. Şi în România, multe bănci mamă au luat decizia de a-şi restrânge activitatea sau chiar de a părăsi piaţa locală atât pentru a face rost de bani, cât şi pentru a se muta în alte zone cu perspective mai bune de creştere economică.
Spre exemplu, atât RBS Bank, cât şi ATE Bank şi-au anunţat intenţia de a lichida afacerile pe piaţa locală. Volksbank a vândut aproape toate diviziile pe care le deţinea în ţări din afara Austriei, însă nu şi pe cea din România. Recent, acţionarii majoritari ai Bancpost au părăsit piaţa din Polonia.
De aceea am zis ca e un joc de societate. Politica in general este un asemenea joc si adevaratii conducatori sunt cei care au forta economica si care pot cumpara de la insule pana la ministrii si presedinti. Iar daca mai luam in consideratie si cotatiile agentiilor de rating, care pot fi manevrate pe acelasi principiu, intrebarea care se pune este cand se va generaliza haosul, lipsa de repere si de institutii de incredere. Nu cu mult timp in urma obligatiunile de stat erau evaluate la fel ca si depozitul colateral. Acum vor ajunge sa nu mai aiba nici macar valoarea unei facturi. In aceste momente volatilitatea este mai pretuita ca stabilitatea pentru cei care pot face jocuri internationale pentru a se imbogati.
Urmeaza Italia
Cu Italia aflata acum in centrul crizei datoriilor din zona euro, randamentul obligatiunilor pe termen de zece ani a urcat la 6,1%, de la 5,9% saptamana trecuta, sporind presiunile asupra guvernului condus de Silvio Berlusconi. In conditiile in care spread-ul (diferenta) dintre costul obligatiunilor italiene si cel al obligatiunilor germane, considerate de referinta, a urcat la 4,1 puncte procentuale, liderii bancilor italiene avertizeaza ca tensiunile de pe pietele datoriilor risca sa afecteze intreaga economie. Presedintele Intesa San Paolo, cea mai mare banca de retail din Italia, Giovanni Bazoli, a declarat intr-o conferinta la Roma ca riscul unei crize a creditelor este inevitabila, daca tensiunile de pe piata obligatiunilor suverane vor continua.
Intrebat daca Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (FESF) va fi suficienta pentru o posibila salvare a Italiei, ministrul de Finante german a spus ca intrebarea este irelevanta si ca aceasta tara trebuie sa isi faca temele, sa aplice reforme pentru reducerea deficitului bugetar si sa stimuleze cresterea economica. Italia, a treia mare economie din zona euro, este din nou in centrul crizei datoriilor, ca urmare a temerilor in crestere ca FESF nu va avea capacitatea sa o sustina, in eventualitatea cresterii costului imprumuturilor statului italian la un nivel nesustenabil.
Directorii executivi din Europa Centrală sunt pesimiști în privința economiilor din regiune în 2012, arată rezultatele celui de-al șaselea raport Deloitte Business Sentiment Index.
Pesimismul directorilor executivi, cu precădere în partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorând astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni.
Unii vor sa cumpere insule grecesti, China vrea sa cumpere Europa.
China este dispusa sa ajute Europa in criza economica si financiara si in special in criza datoriilor suverane, "deoarece toate tarile sunt in aceeasi barca si trebuie sa se ajute unele pe altele, astfel incat Europa sa-si refaca sanatatea", a declarat luni, la Viena, ministrul chinez al Comertului exterior, Chen Deming, citat de AFP. Pentru a ieşi din criză, liderii europeni nu mai mizează pe propriile mijloace, scrie şi ziarul francez Le Figaro. "Aceştia s-au înţeles să întindă mâna altor ţări care dispun de rezerve mai ales celor emergente, în frunte cu China", comentează publicaţia citată.
In final se pune intrebarea: Ce va fi dupa criza datoriilor suverane? In nici un caz economia pe care o stim acum.
